duminică, 25 iunie 2017

Simpozionul „Petre Oprea” de istoria artei româneşti

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ vă invită în perioada 29 - 30 iunie 2017, între orele 10.00 -16.00, în sala Victor Ion Popa, la al VI-lea Simpozion „Petre Oprea” de istoria artei româneşti.



Inițiat în anul 2012 de către Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO în memoria istoricului și criticului de artă Petre Oprea (1928-2011), simpozionul, care are loc în preajma zilei de Sfinții Petru și Pavel, a fost de la bun început susținut de Comitetul Naţional Român – Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), Societatea Colecţionarilor de Artă din România și, în mod deosebit, de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, totodată gazdă a manifestării. 

În cadrul simpozionului vor susţine comunicări istorici şi critici de artă, muzeografi, artişti plastici, colecţionari şi alte categorii preocupate de fenomenul artei româneşti, trecute şi actuale. Scopul organizatorilor este de a continua abordarea complexă a istoriei artei plastice românești, iniţiată de Petre Oprea, cel care a introdus în cercetarea domeniului studierea sistematică a colecţionismului de artă, a grupărilor artistice, a sistemului de burse pentru artişti, a comerţului de artă, a istoriei criticii de artă şi multe alte teme nestudiate anterior.

Începând cu a doua ediție (2013), simpozionul a fost însoțit de o expoziție cu lucrări aflate în diferite colecții private. Anul acesta expoziția reunește lucrări ale unor artiști plastici comentați de Petre Oprea și se va vernisa în data de 29 iunie 2017, ora 12.00, în Sala de Sticlă a Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, din Șos. Kiseleff nr. 28. Expoziţia va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00, până la 30 iulie 2017.

Mihaela Varga




Joi, 29 iunie, orele 10-16




Ora 10 – Deschiderea lucrărilor


lect. dr. arh. Sidonia Teodorescu, USH – Facultatea de Arhitectură: Arhitectul André Lecomte du Noüy şi restaurarea Bisericii Episcopale din Curtea de Argeş

Sorana Georgescu-Gorjan, editor, cercetător, membră în Consiliul Ştiinţific al Centrului Brâncuși din Târgu-Jiu: Lucrări de Constantin Brâncuși aflate în colecții românești în decursul anilor

Andana Călinescu, artist plastic, membră UAP: Horea Cucerzan – Bolta luminii între graţie şi armonie

Eugenia Antonescu, expert artă acreditat MC: Doi mari artişti contemporani: Iulia Hălăucescu şi Ilie Boca

Ora 12 – Vernisajul expoziţiei: Artişti plastici comentaţi de Petre Oprea – sculptură, pictură şi grafică românească din colecţiile Gheorghe Burtea, Damian Florea, Irina și Liviu Gavrilescu, Arcadia Hinescu, Ghiocela şi Karlfried Patzelt, Vasile Petrovici

Livia Deac, colecţionar: Colecţia Tempea-Deac

ing. Vasile Petrovici, colecţionar: Activitatea artistică a pictorului Ion Popescu Negreni în anii de prizonierat

Elena Preda, Medic, preşedinta Clubului România – UNESCO: Şerbana Drăgoescu – universul ei conceptual

dr. Marius Tiţa, redactor şef Radio România Internaţional, colecţionar: Cu cat se mai vinde Brâncuși?

dr. Adrian Buga, istoric şi critic de artă, expert artă atestat MC: Comori de artă din Pavilionul României la Expoziția Universală New York 1939-1940

Marius Mitrof, Istoric, consilier Direcţia judeţeană pentru cultură Galaţi: Farmacia Ţinc, de la farmacie la Casa Colecţiilor

dr. Oana Marinache, istoric şi critic de artă, preşedinta Asociaţiei Istoria Artei: Mausoleele de la Mărăști și Mărășești

Vineri, 30 iunie, orele 10-16

Dr. Cristian Scarlat, Istoric, preşedinte Asociația Stindard: Însemne comemorative de război: troițele din lemn

Gabriela Anton Vasiliu, muzeograf, Muzeul Naţional de Artă al României: Colecția de pictură românească a Fundației Bonte

Ana Maria Harţuche, expert artă acreditat MC; Gabriela Cloşcă, muzeograf Muzeul Brăilei „Carol I“, expert artă acreditat MC: Icoane ale staroverilor

Pr. Cosmin Bloju, Inspector Patrimoniu Cultural, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului: Pictorul Costin Petrescu – 145 de ani de la naștere

Dr. Ramona Caramelea, Cercetător, Institutul de Istoria Artei „George Oprescu“: Pictori români în Italia secolului al XIX-lea

Loredana Codău, muzeograf Secția de Artă, Muzeul Municipiului București: „Pedepsele“ pictorului Gheorghe Ioachim Pompilian

Ora 13 - pauza

Rodica Ion, muzeograf Muzeul Municipiului Bucureşti, pictor muralist: Istoria Casei Memoriale Gheorghe Tattarescu – Colecția Florance Wertheimer

arh. Dr.. Marina Nicolaev, membră OAR, membră UAP – Secţia Grafică: In Memoriam Lutfi Sefchi SAIT (1930, Constanţa – 2016, Paris)

lector dr. pictor Mihai Dumitru, Universitatea Naţională de Arte: Primul impact

Dr. Carmen Tănăsoiu, muzeograf, Muzeul Naţional de Artă al României: Despre Evangheliile pictate de reginele Elisabeta și Maria și alte donații religioase din partea familiei regale

dr. Ana Maria Negoiţă, istoric şi critic de artă, Institutul Cultural Român: Expoziție retrospectivă Christian Paraschiv – Galerie Alain Oudin, Paris (noiembrie 2017 – ianuarie 2018)

dr. Mihaela Varga, expert artă acreditat MC: Istoria oficială, neoficială şi romanţată a unui monument: statuia lui Mihai Eminescu de Gheorghe Anghel

Organizatori: dr. Oana Marinache, dr. Mihaela Varga

Mulţumiri speciale Doamnei dr. Elena Preda

Tururile lunii iulie

8 iulie, ora 18:00 Traseu urban arh. Ernest Doneaud

9 iulie, ora 18:00 Vila dr. Nicolae Minovici

15 iulie, ora 18:00 Patrimoniul imobiliar al familiei Chrissoveloni

16 iulie, ora 18:00 Traseu urban arh. Pierre Louis Blanc


Participare: 10 lei/adult/tur, copiii au gratuitate

Inscriere: tururighidate@gmail.com (vom organiza cu minim 5 participanti confirmati pana in vinerea dinaintea turului)

vineri, 16 iunie 2017

Familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial II, 1 iulie, ora 16:00

Sâmbătă, 1 iulie, de la ora 16:00, vă invităm la o nouă conferință susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache în Sala Scoarțelor de la etajul Palatului de la Mogoșoaia: „Familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial II”.

Design: Cristian Gache

Cea de-a doua parte a prezentării activității membrilor familiei Bibescu - Basarab Brâncoveanu îl are erou principal pe George-Valentin Bibescu (1880-1941). Nepot al domnitorului Gheorghe D. Bibescu, fiu al prințului spadasin George G. Bibescu și al Valentinei de Caraman-Chimay, este deschizător de drumuri în mai multe domenii, fiind pasionat de automobilism și aviație, dar și un susținător al industriei.

De numele lui se leagă înființarea unor instituții importante precum Automobil Clubul Român (1904), Clubul Aviatic Român (1909), Liga Națională Aeriană (1912) și Aerodromul de la Băneasa. A fost ales președinte al Comitetului Olimpic Român și al Federației Internaționale Aeronautice.

Fondul familial de la Arhivele Naționale ale României păstrează un pachet de scrisori din 1917, consemnări de pe front adresate soției sale, Martha Lahovary Bibescu (1886-1973), aflată în Elveția în acea perioadă. Ele au fost traduse în limba română de istoric dr. Alina Pavelescu și au fost publicate pentru prima dată în albumul realizat în cadrul proiectului cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” inițiat de Asociația Istoria Artei și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Cu această ocazie vom distribui gratuit albumul participanților. Pentru confirmari din partea celor care doresc sa primeasca albumul gratuit: edituraistoriaartei@gmail.com in limita a 35 exemplare.

Evenimentul ne prilejuiește o evocare a activității prințului Bibescu în preajma comemorării morții sale, survenită la 2 iulie 1941. George-Valentin Bibescu odihnește în Biserica Sf. Gheorghe de la Mogoșoaia. Vizita va fi continuată la monumentul eroilor din Mogoșoaia.

https://www.facebook.com/events/1350963508331453

luni, 12 iunie 2017

Familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial I, 24 iunie, ora 16:00

Prima parte a prezentării activității membrilor familiei Bibescu - Basarab Brâncoveanu în perioada 1916-1919 le are în centrul atenției pe cele două cumnate, prințesele Nadeja Știrbey (născută Bibescu) și Martha Bibescu (născută Lahovary). Figuri importante din înalta societate a acelor vremuri, ele reprezintă două tipuri de comportament al unor doamne de vază în timp de război.

Design: Cristian Gache

Prinţesa Nadeja Bibescu (1876-1955) era nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). S-a nascut în 1876, la Loschwitz, în Saxa, din casatoria beizadelei George Bibescu (1834-1902) cu contesa Marie-Henriette-Valentine de Riquet de Caraman-Chimay (1839-1914). Crescută în Germania, apoi căsătorită în 1895, la Geneva, cu vărul ei, prinţul Barbu A. Ştirbey (1872-1946), viaţa tinerei intră într-o nouă etapă după sosirea în ţară.

Ca personalitate, Nadeja ţine de mentalitatea secolului al XIX-lea în care femeia era pregătită să fie soţia şi mama perfectă, mulţumindu-se sau creându-şi lumea ei. Prezenţa ei retrasă din spaţiul public, departe de intrigile saloanelor bucureştene şi de cronicile presei mondene. Poetă, scriitoare, pictoriță amatoare, fotografă, prietenă a unor artiști și scriitori, prințesa Nadeja Știrbey își lasă totuși amprenta asupra vieții culturale antebelice și interbelice.

Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey a fost scris în perioada 1916-1919, imediat după intrarea României în război, evocând evenimente din Buftea, București, dar mai ales din perioada exilului la Iași. Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Știrbey de la Arhivele Naționale ale României și a văzut pentru prima dată lumina tiparului în 2014, într-o ediție îngrijită de Oana Marinache, sub numele „Jurnal de Prinţesă (1916-1919)”. În cadrul conferinței din 17 iunie, vom organiza și un atelier de lectură publică cu fragmente din jurnalul prințesei, evocând pregătirile de la Buftea și activitatea sa în sprijinul răniților și sărmanilor. Proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Jurnalul Nadejdei descrie una dintre cele mai grele perioade din istoria ţării noastre, perioada de doi ani de cumpănă pentru existenţa României şi de mari prefaceri la nivelul clasei politice şi militare româneşti. Cu întreruperi, în cele mai cumplite clipe de disperare, resemnare, zbucium interior, prinţesa Nadejda se apleacă asupra caietului şi consemnează trăirile ei şi prefacerile societăţii.
În completarea scrierilor prinţesei, stă mărturie un album, inventariat cu numărul 140, ce se păstrează în fototeca Arhivelor Naţionale ale României. Fotografiile au fost făcute de prinţesă la Iaşi, mai ales la Spitalul Brâncovenesc organizat temporar în sediul Liceului Veniamin Costache, pe care l-a condus o vreme. 

Cumnata Nadejei, Martha Lahovary (1886-1973) a devenit prințesă Bibescu în 1902, prin căsătoria cu George-Valentin Bibescu (1880-1941), pasionat automobilist și aviator. În timpul războiului, prin alegerea făcută, de a rămâne la Mogoșoaia și București, de a se îngriji de proprietăți și de răniții de la Spitalul 118, Martha își atrage nenumărate invidii sau chiar ostilități din partea diferitelor rude sau personaje din înalta societate. 

Mulți nu uitaseră episodul vizitei la București, în aprilie 1909, a Prințului de Coroană Wilhelm (1882-1951) care fusese fermecat de frumusețea și inteligența Marthei. Au urmat schimburi epistolare și chiar vizite ale Marthei și ale soțului ei în Germania. Fără doar și poate prințesa a fost ocrotită de această prietenie în perioada 1916-1917, dar totuși nu i-a ajutat întru totul în fața trupelor germane de ocupație. 

Activitatea ei caritabilă și sanitară de la conducerea Spitalului 118 a fost oprită de trupele germane în martie 1917, când i-au impus domiciliu forțat la Mogoșoaia și apoi la Buftea iar ea a numit o rudă, pe Ecaterina Ghica, la coordonarea unității spitalicești. Martha Bibescu reușise să organizeze în bune condiții totul, prin transportul medical adus personal din Franța, prin implicarea surorilor din ordinul călugăresc Vincent de Paul și prin angajarea unor medici chirurgi. Rămâne totuși controversat rolul ei în fuga unor ofițeri români (Tătăranu, Iacobescu și Rădulescu) în luna aprilie, când ea nu mai era la București.

După plecarea din țară la mama ei în Elveția, se pare că intenția Marthei a fost de a se întoarce și de a-și relua activitatea în Moldova unde se refugiase familia regală și o parte dintre autorități și protipendadă. Istoricul Lucian Boia indica chiar ocazii în care ea a revenit în țară, cu diferite misiuni diplomatice, aspect necunoscut nouă despre activitatea ei din 1917-1918.

Perioada primului război mondial nu rămâne fără ecouri în viața ulterioară a Marthei, căci, în perioada interbelică, pe fondul procedurilor de acordare a Legiunii de onoare, atât de dorită de ea, este supusă unui întreg proces defăimător (dosarul Carrefour). Diverse personalități o acuză de colaborare cu oficialii germani și de spionaj în favoarea acestora; cu toate că ea își atrage mărturii favorabile și ia poziție în presă, controversa persistă și abia mai târziu, în 1962, va fi onorată de autoritățile franceze cu mult doritul ordin național.

https://www.facebook.com/events/1818388501521454/

duminică, 28 mai 2017

Istoria moșiei Chitila-Mogoșoaia, 17 iunie, ora 16:00

Centrul cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” și Primăria Municipiului București vă invită la o nouă conferință „Istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila”, sâmbătă, 17 iunie, începând cu ora 16:00, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache. 

Design: Cristian Gache

Proprietatea din apropierea Bucureştiului a fost cumpărată de Constantin Brâncoveanu înainte de a ajunge pe tronul Ţării Româneşti; istoriografia consemnează că în 1681 achiziţionează un prim teren cu un heleşteu şi vad de moară. La 20 septembrie 1688 se finalizează lucrările şi se sfinţeşte paraclisul curţii, cu hramul Sfântul Gheorghe. Noi achiziţii de terenuri au loc în 1689 şi 1700, moşia iniţială extinzându-se spre Buciumeni, Gorganele, Chitila şi Străuleşti. Palatul este construit între 1700-1702, fiind reşedinţa de vară cea mai impunătoare a familiei. Potrivit dispoziţiilor domnitorului (1709), proprietatea ar fi trebuit să revină fiului său, Ştefan, dar morţile lor fulgerătoare şi confiscarea averii au afectat şi patrimoniul familiei care se afla la Mogoşoaia, care a fost fie furat, fie distrus de trupele turceşti. Abia în 1730 văduva domnitorului-martir reintră în posesia Mogoşoaiei, dar familia nu se va mai ocupa de proprietate.

În 1838 băneasa Safta Brâncoveanu lasă moşia fiicei sale adoptive, Zoe Bibescu, iar în 1849 o donează fiilor acesteia: Grigore Brâncoveanu, Nicolae, George şi Alexandru Bibescu. În 5 aprilie 1869 prinţul Nicolae Bibescu cumpără la licitaţie, pentru suma de 160000 lei, moşia Chitila/Zalhanaua. În cursul anului 1878 prinţii Grigore Brâncoveanu, George şi Alexandru Bibescu ies din indiviziunea moşiei, cedând-o fratelui lor, Nicolae Bibescu, care devine astfel unic proprietar.

Din nefericire, ca urmare a unor afaceri păguboase şi a unor credite ipotecare neonorate la timp, acesta va pierde definitiv moşia în 1884, în favoarea Băncii României. Din acest moment, istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila şi cea a proprietăţii palatului (cu o grădină de doar 63 pogoane) se separă, familia Bibescu-Brâncoveanu reuşind cu greu să păstreze fosta reşedinţă brâncovenească. Prinţul Nicolae întreprinde lucrări de transformare la palat, construieşte casa de oaspeţi (Vila Elchingen) şi serele precum şi o fabrică de zahăr la Chitila (căreia îi alocă un teren de 18 pogoane). În 1885 fratele său mai mare, Grigore Brâncoveanu preia creanţele ipotecare asupra domeniului palatului. Scoase la licitaţie în 1890-1891, palatul şi grădina sunt recuperate de fiica cea mai mare a prinţului Nicolae, Marie Nicole Bibescu şi de cumnatul ei, Dimitrie Cesianu prin înţelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu, moştenitoarea lui Grigore Brâncoveanu.

Istoria palatului şi a grădinii de la Mogoşoaia cunoaşte o nouă perioadă fecundă odată ce prinţul George Valentin Bibescu devine proprietar (prin cumpărare de la verişoara sa, Marie Nicole), în 1911, iar soţia sa, Martha Lahovary Bibescu se ocupă de restaurare, apelând la arhitecţii Domenico Rupolo şi G. M. Cantacuzino. Anii 1945-1948 marchează ieșirea domeniului palatului de sub posesia și administrarea familiei Bibescu, prin expropriere, în anii '50 aici fiind expuse lucrările sculptorului Corneliu Medrea (1888-1964) și amenajându-se o casă de creație pentru scriitori.







marți, 23 mai 2017

Tururi ghidate gratuite

17 iunie, ora 11.00 Arcul de Triumf și Ultimul străjer al Capitalei (Băneasa)
18 iunie, ora 11.00 Leul și Monumentul Infanteristului (Cotroceni)
24 iunie, ora 11.00 Mormântul Eroului Necunoscut (O.N.C.E, Parcul Carol I)
25 iunie, ora 11.00 Cimitirul Ghencea Militar
1 iulie, ora 11.00 Cimitirul Bellu Militar



Design: Cristian Gache

Tururile sunt gratuite și fac parte din proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, de Asociația Stindard și de doamna Mihaela Stoica.

Pentru înscrieri: tururighidate@gmail.com în limita a 30 de locuri

miercuri, 10 mai 2017

Tur ghidat gratuit și conferinta, Mogosoaia, 27 mai

Sambata, 27 mai, va propunem un tur ghidat gratuit pe domeniul familiei Brancoveanu-Bibescu de la Mogosoaia. 

Intalnirea cu istoric de arta Oana Marinache are loc la ora 13:30 la statia de metrou 1 Mai/statie autobuze 508 de unde se pleaca spre Mogosoaia. Biletul costa 2 lei/calatorie si autobuzele circula la fiecare 20 minute, statia de coborare este „Palat Brancovenesc”.

Pentru cei care sosesc cu autoturismul personal, punct de intalnire: Biserica Sf. Gheorghe la 14:00-14:10.

Turul dureaza aproximativ o ora si este gratuit.

El precede conferinta publica pe tema "Personalități mai puțin cunoscute din familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu" de la ora 16:00, din Sala Scoartelor de la etaj. Vom acorda prioritate participantilor la intregul eveniment.

Pentru confirmari: tururighidate@gmail.com
Grup recomandat: 35-40.



Comunicat de presă

Centrul cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului˝ şi Primăria Municipiului Bucureşti vă invită sâmbătă, 27 mai, începând cu ora 16:00, la conferinţa „Personalităţi mai puţin cunoscute din familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu”, susţinută de istoric de artă dr. Oana Marinache. Evenimentul va avea loc în Sala Scoarţelor de la etajul palatului.

Trei personaje ale familiei Bibescu – Basarab Brâncoveanu sunt în centrul atenţiei: prințul Grigore (1827-1886), moștenitorul familiei Brâncoveanu, fiul cel mare al domnitorului Gheorghe Bibescu; fiul său, prinţul Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967), moştenitorul a trei averi colosale şi prinţesa Marie Nicole Bibescu (1862-1955), salvatoarea domeniului de la Mogoşoaia la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Grigore primeşte prenumele de la bunicul şi naşul său, ultimul descendent masculin direct al domnitorului-martir Constantin Brâncoveanu, marele ban Grigore Brâncoveanu (1776-1832). A urmat studiile militare, intrând în 1847 la Școala militară de la Saint Cyr, apoi în 1849 la Școala de Stat Major. Cariera sa militară franceză a fost modestă; ca urmare a recunoașterii diplomei nobiliare de către împăratul Austriei, prințul Grigore este numit în serviciul generalului Coronini, în momentul ocupației austriece a Țării Românești (1854). Urmează o carieră politică, îl regăsim în 1859 în Adunarea Ad-hoc, dar deziluzionat de situația politică nefavorabilă revenirii pe tron a familiei sale, părăsește țara. Epitrop al Aşezămintelor Brâncoveneşti înfiinţează internate şi externate în marile oraşe, precum şi un sistem de burse pentru tinerii români.

Cu prilejul unei vizite la Amphion, prințul Grigore o cunoaște pe viitoarea sa soție, Ralu Musurus, fiica Ambasadorului Imperiului Otoman la Londra, Constantin Musurus Pașa și a moldovencei Ana Vogoride. Căsătoria a avut loc în 1874. Fiul său, Constantin s-a născut în 1875, urmat de Anna (viitoarea contesă de Noailles) în 1876 și Ecaterina-Elena (contesă de Caraman-Chimay) în 1878.

În testamentul său din februarie 1886, Grigore îşi îndemna fiul să se apropie de ţara natală: „Recomand iubitului meu fiu Mihai Constantin să învetze a-și cunoaște Țara, a o iubi și a o sluji cu inimă și devotament˝. Prințul Mihai Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967) este moștenitorul cel mai important, pe de o parte al averii Brâncovenilor, prin bunica sa, Doamna Zoe Brâncoveanu și tatăl său, Grigore Basarab Brâncoveanu, apoi al averii vărului său, Alexandru Filipescu, care nu a avut urmași direcți. A urmat studii de filosofie și litere, dar stagiul militar și l-a făcut în țară, apoi s-a întors în Franța să își continuie studiile universitare.

Iată cum explica situația istoricul Nicolae Iorga: „Sacrificase tot ceea ce-i putea da ca plăceri, sacrificase Franța, în a cărei limba, în a cărei cultură fusese crescut, și venise în Romania pentru a se face român, începând prin a intra într-un regiment. Român însă nu în sensul egoist și oportunist al cuvântului ci român în acel sens mai curat și mai înalt în care înțelegeam și eu rostul neamului nostru.”

Prințul Constantin Brâncoveanu - rămas văduv după Eugenie Antoniadis în 1917 - se recăsătorește la Paris, în 1919, cu nepoata sa, Nicole (Colette) Cesianu (1891-1968). Cuplul va avea mai mulţi copii: Marin Dumitru Petre Constantin (1920-1983), Ioan Marin Radu Mihai (1921-1943), Nicolae Gheorghe (1922-1944) și Clara Maria Elisabeta (1932-2009).

Căsătoria prințului Nicolae Bibescu (1832-1890), cel de-al doilea fiu al domnitorului Bibescu, a avut loc în decembrie 1860, mireasa sa fiind fiica mareșalului Franței, Hélène Louise Ney d’ Elchingen (1840-1893). Prima lor fiică, din cele şase care li se vor naşte în perioada următoare, a fost Marie Nicole, un personaj fascinant. Şi-a venerat tatăl şi după moartea timpurie a acestuia a depus eforturi uriaşe pentru a îi acoperi datoriile şi recupera proprietăţile ipotecate. Prin înţelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu a reuşit să salveze domeniul palatului de la Mogoşoaia, împreună cu ultimele 63 de pogoane de teren din fosta moşie brâncovenească.

marți, 2 mai 2017

Noaptea Muzeelor la Mogosoaia, 20 mai

Centrul cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului propune publicului un eveniment variat cu ocazia Nopţii Muzeelor 2017, sâmbătă, 20 mai, începând cu ora 19:00. Cu acest prilej se vor putea vizita palatul şi expoziţiile temporare, dar şi participa la evenimente organizate special: de la ora 19:00 în Holul Veneţian va avea loc vernisajul expoziţiei de reconstituire istorică şi digitală a moşiei Mogoşoaia-Chitila, iar de la 20:30, în Sala Scoarţelor, istoric de artă dr. Oana Marinache va susţine o conferinţă despre prinţesa Martha Bibescu (1886-1973). Începând cu ora 22:00 vor avea loc şi proiecţii pe faţada palatului, evocându-i pe membrii familiei Bibescu sau prezentând momente de odinioară din istoria Mogoşoaiei.


Design: Cristian Gache

Expoziţia organizată de Oana Marinache şi Cristian Gache îşi propune să reconstituie, prin intermediul documentelor de epocă, unele momente din istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila. Clădirile existente astăzi pe domeniul restrâns vor fi prezentate într-o reconstituire digitală realizată de urbanistul Andrei Popescu. Conferinţa este dedicată prinţesei Martha Bibescu şi proprietăţilor ei, evidenţiind cu precădere rolul fundamental jucat de ea în renaşterea domeniului de la Mogoşoaia.

Proprietatea din apropierea Bucureştiului a fost cumpărată de Constantin Brâncoveanu înainte de a ajunge pe tronul Ţării Româneşti; istoriografia consemnează că în 1681 achiziţionează un prim teren cu un heleşteu şi vad de moară. La 20 septembrie 1688 se finalizează lucrările şi se sfinţeşte paraclisul curţii, cu hramul Sfântul Gheorghe. Noi achiziţii de terenuri au loc în 1689 şi 1700, moşia iniţială extinzându-se spre Buciumeni, Gorganele, Chitila şi Străuleşti. Palatul este construit între 1700-1702, fiind reşedinţa de vară cea mai impunătoare a familiei. Potrivit dispoziţiilor domnitorului (1709), proprietatea ar fi trebuit să revină fiului său, Ştefan, dar morţile lor fulgerătoare şi confiscarea averii au afectat şi patrimoniul familiei care se afla la Mogoşoaia, care a fost fie furat, fie distrus de trupele turceşti. Abia în 1730 văduva domnitorului-martir reintră în posesia Mogoşoaiei, dar familia nu se va mai ocupa de proprietate.

În 1838 băneasa Safta Brâncoveanu lasă moşia fiicei sale adoptive, Zoe Bibescu, iar în 1849 o donează fiilor acesteia: Grigore Brâncoveanu, Nicolae, George şi Alexandru Bibescu. În 5 aprilie 1869 prinţul Nicolae Bibescu cumpără la licitaţie, pentru suma de 160000 lei, moşia Chitila/Zalhanaua. În cursul anului 1878 prinţii Grigore Brâncoveanu, George şi Alexandru Bibescu ies din indiviziunea moşiei, cedând-o fratelui lor, Nicolae Bibescu, care devine astfel unic proprietar.

Din nefericire, ca urmare a unor afaceri păguboase şi a unor credite ipotecare neonorate la timp, acesta va pierde definitiv moşia în 1884, în favoarea Băncii României. Din acest moment, istoria moşiei Mogoşoaia-Chitila şi cea a proprietăţii palatului (cu o grădină de doar 63 pogoane) se separă, familia Bibescu-Brâncoveanu reuşind cu greu să păstreze fosta reşedinţă brâncovenească. Prinţul Nicolae întreprinde lucrări de transformare la palat, construieşte casa de oaspeţi (Vila Elchingen) şi serele precum şi o fabrică de zahăr la Chitila (căreia îi alocă un teren de 18 pogoane). În 1885 fratele său mai mare, Grigore Brâncoveanu preia creanţele ipotecare asupra domeniului palatului. Scoase la licitaţie în 1890-1891, palatul şi grădina sunt recuperate de fiica cea mai mare a prinţului Nicolae, Marie Nicole Bibescu şi de cumnatul ei, Dimitrie Cesianu prin înţelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu, moştenitoarea lui Grigore Brâncoveanu.

Istoria palatului şi a grădinii de la Mogoşoaia cunoaşte o nouă perioadă fecundă odată ce prinţul George Valentin Bibescu devine proprietar (prin cumpărare de la verişoara sa, Marie Nicole), în 1911, iar soţia sa, Martha Lahovary Bibescu se ocupă de restaurare, apelând la arhitecţii Domenico Rupolo şi G. M. Cantacuzino.

luni, 1 mai 2017

Lansare album „Arhiva de arhitectura: 1860-1870”, 10 mai, ora 18:30

Miercuri, 10 mai, de la ora 18:30, vă invităm la Galeria 418, din Intrarea Armasului nr. 12, etaj 2, la prezentarea albumului „Arhiva de arhitectură 1860-1870, o colecție unică de planuri și schițe”.
Editori: Oana Marinache, Cristian Gache

Design: Cristian Gache

Fotografi: Elena și Ionuț Butu, Oana Marinache, Cristian Gache
Date tehnice: format 23,5 x 16,5 cm, landscape, color, 208 pagini

Cuprins:
străzi, șosele și poduri 8
grădini 30
clădiri publice 42
gări 56
clădiri militare 72
biserici și mănăstiri 78
case și prăvălii 90
arhiva Ion I. Heliade Rădulescu 184
surse și index 204
Editura Istoria Artei, București, 2016
ISBN 978-606-8839-08-0

Preț de achiziție: 45 lei/ex. sau 80 lei/impreuna cu primul album (1830-1860)
Mai multe detalii la edituraistoriaartei@gmail.com
https://www.facebook.com/events/1900941520182902/
www.eia.ro

vineri, 28 aprilie 2017

Tururi ghidate mai

Sâmbătă, 6 mai, ora 12:00 De la str. Clemenței la str. C.A.Rosetti

ora 17:00 Calea Victoriei I


Sâmbătă, 13 mai, ora 12:00 Plimbare pe Aleea Alexandru (Parcul Filipescu)

Duminică, 14 mai, ora 12:00 Patrimoniul imobiliar Chrissoveloni (strada Lipscani)


Duminică, 28 mai, ora 17:00 Calea Victoriei II, punct de intalnire MNAR Cretulescu si vom merge pana la Piata Victoriei
Participare: 10 lei/adult/tur, copiii au gratuitate

Broșură/pliant: 10 lei/ex.

Înscrieri: Numele (și numărul participanților, când se fac înscrieri în grup) la tururighidate@gmail.com sau pe https://www.facebook.com/events/138214920052612/
Vom confirma participarea și punctul de întâlnire, în limita a 25 de persoane/tur.

Tururile vor fi susținute de istoric de artă Oana Marinache.

Premiul Fundației „Magazin Istoric” 2016


Banca Naţională a României şi Fundaţia Culturală „Magazin Istoric” organizează miercuri, 26 aprilie, cea de-a XXV-a ediţie a Simpozionului anual de istorie şi civilizaţie bancară „Cristian Popişteanu”, cu tema „Banca Naţională a României şi Primul Război Mondial. Anul 1917”, dedicată aniversării a 137 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României, a 150 de ani de la adoptarea leului ca monedă naţională şi a 50 de ani de la apariţia revistei „Magazin istoric” – ora 11:00, la sediul BNR, sala „Mitiţă Constantinescu”.


Lucrarea PATRIMONIUL IMOBILIAR AL FAMILIEI CHRISSOVELONI DE-A LUNGUL VEACURILOR, autor Oana Marinache, apărută la Editura Istoria Artei în toamna anului 2016:


Concepție grafică: Cristian Gache, duotone, 368 p., coperti cu clape
ISBN: 978-606-8839-00-4

a fost recompensată cu premiul „Nicky Chrissoveloni”.





luni, 24 aprilie 2017

Însemne ale recunoștinței. Statui din Marele Razboi, 4 mai, ora 18:30

Joi, 4 mai 2017, la ora 18:30, Asociația Istoria Artei vă invită la un nou eveniment cultural „Însemne ale recunoștinței. Statui din Marele Razboi” organizat în parteneriat cu Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, str. Batiștei nr. 15:


Design: Casa de cultură Fr. Schiller

Evocarea sculptorului Spiridon Georgescu (1887-1974), dr. Oana Marinache, președintele Asociației Istoria Artei

Născut în urmă cu 130 de ani, tânărul va urma cursurile Școlii de Arte și Meserii iar apoi va ajunge de mai multe ori în Italia, unde va studia cu diferiți profesori. Participant activ la Primul Război Mondial, după 1919 se va specializa în monumente comemorative de for public. Le amintim pe cele din București: Monumentul Eroilor Regimentului 21 Infanterie, Monumentul Infanteristului, Monumentul Eroilor din Arma Geniului (Leul), Monumentul eroilor căzuți în cele două războaie mondiale din comuna Dudești-Cioplea.

Atelier: Monumente comemorative bucureștene, dr. Cristian Scarlat, președintele Asociației Stindard

„Dacă monumentele comemorative de for public au o vizibilitate asigurată prin amplasarea lor în locuri cu un trafic ridicat, însemnele comemorative ridicate în cimitire sau curțile bisericilor ori diferitelor instituții rămân de multe ori în anonimat, iar conservarea și protejarea acestora fiind – de cele mai multe ori – măsuri ”amânate” decenii de-a rândul. Realitate cu atât mai sensibilă pentru Capitală, cu cât aceste monumente, fără a avea anvergura simbolică a Arcului de Triumf, fac parte din structura identitară a unei comunități – administrative, religioase sau etnice –, ca și din istoria locală a unei ”lumi” ce dispare, treptat, devorată de noua țesătură urbană a metropolei.

Câteva monumente de acest tip au ca autori sculptori cunoscuți, precum O. Späthe, O. Han, Ionescu-Varo, E. W. Becker, T. Burcă ș.a. Altele sunt simple însemne cu o estetică discutabilă, dar cu o încărcătură simbolică indiscutabilă, totuși, prin evenimentul evocat – Războiul de Întregire –, prin comemorarea nominală a celor morți, acestea ar trebui să rămână drept ”file” ale unei virtuale Cărți de Aur a Orașului. Faptul că astăzi vorbim despre aceste mărturii ale trecutului ar putea fi un prim pas spre reașezarea lor la locul cuvenit în cultura noastră comemorativă.” (Cristian Scarlat)

Evenimentul face parte din proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Evenimentul se va desfășura în limba română, iar accesul la eveniment este gratuit.

joi, 13 aprilie 2017

Cum se vede Primul Război Mondial prin ochii unui arhitect din zilele noastre, 25 aprilie, Palatul Suțu

Marți, 25 aprilie, la Palatul Suțu, are loc conferința doamnei dr. arh. Ruxandra Nemțeanu pe tema „Cum se vede Primul Război Mondial prin ochii unui arhitect din zilele noastre”. Accesul la eveniment este gratuit, începând cu ora 18:30.

Design: Cristian Gache

1916-1918. 100 de ani de la Marele Război. Bucureștiul era în plină construcție a unor clădiri publice, de mare anvergură, când România intră în război alături de Antantă. Atacată, ocupată de armatele germane, austro-ungare, turce și bulgare, capitala suferă lipsuri cumplite în iarna anului 1917. Toate evenimentele triste și-au pus amprenta nu numai pe locuitori, edili, arhitecți, dar și pe clădirile Bucureștiului sau a orașelor românești. Multe din aceste clădiri vor fi într-o stare deplorabilă până la reluarea lucrului după încetarea războiului. Frânturi din bibliografii, fotografii, evocări, vor forma clișee care vor încerca să releve diverse unghiuri de privire, surprinse și interpretate azi, de ochiul unui arhitect.
https://www.facebook.com/events/709314992563221/

http://marelerazbelmareaunire.blogspot.ro/

Despre conferențiar
Ruxandra Nemţeanu, arhitect bucureștean, diplomat din 1984 și doctor în arhitectură din 2009, al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, expert în domeniul monumentelor istorice din 2008, promotor al reimplementării standardelor şi metodologiilor europene în domeniul inventarierii şi evidenţei patrimoniului arhitectural după 1990, în România, activitate susţinută în cadrul Institutului Naţional al Monumentelor Istorice din Bucureşti, de peste 50 de studii istorico-arhitecturale referitoare la clădiri monumente istorice.
Conferențiar universitar, cercetător și autor al volumul de referință „Vila în stil neoromânesc”, publicat în 2014 la Editura Simetria.
A coordonat și a contribuit în mai multe proiecte de cercetare „5+5 clădiri pentru patrimoniul cultural național” (2007-2013), DoCoMoMo Internațional și Național (2013-2014), „Patrimoniul arhitectural interbelic, Intrările Bucureștene” (2013-2014).

Conferința publică face parte din proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.