vineri, 14 noiembrie 2014

Reședințe și moșii Știrbey, Palatul Mogoșoaia, 29 noiembrie, ora 16:00

Reședințe și moșii Știrbey


Conferința din 29 noiembrie, de la ora 16:00, încheie ciclul poveștilor dedicate proprietăților familiilor Bibescu-Brâncoveanu-Știrbey. În centrul atenției se află de data aceasta personalitățile familiei Știrbey și proprietățile lor urbane și rurale.



 Design: Cristian Gache

Familie boierească de origine olteană, familia Bibescu se distinge și ridică la cel mai înalt rang prin urcarea pe tron în 1842 a lui Gheorghe D. Bibescu (1802-1873), urmată în 1849 de cea a lui Barbu D. Știrbey (născut Bibescu, a trăit între 1799-1869). Urmașii prințului Știrbey, de-a lungul a mai multor generații, printr-o abilă politică de familie, ce a presupus acorduri, partaje și despăgubiri reciproce, au păstrat proprietățile funciare din țară și au construit nenumărate case în centrul Bucureștiului.

Moștenind de la părintele său adoptiv, Barbu C. Știrbei proprietatea de pe Podul Mogoșoaiei, tânărul Barbu D. Știrbey o extinde cu noi terenuri spre ulița Manea Brutaru și reface vechea casă într-o reședință impu­nătoare, în stil neoclasic, apelând între 1833-1835 la arhitectul francez Michel de Sanejouand. Odată devenit prinț stăpânitor al Țării Românești, aceasta îi va servi și de reședință domnească, cea oficială, de ceremonie, fiind ocupată de comandanții trupelor otomane. Domnitorul Știrbey va acorda o importanță deosebită amenajării sălii tronului și a spațiilor de reprezentare din fostele Case Golescu. În afară de această reședință, cunoscută și sub numele de palatul vechi, Barbu Știrbey va plănui și realizarea unei reședințe de vară, în Grădina Kiseleff, după proiectul arhitectului Anton Hefft. Fiind considerată prea scumpă și prea greu de realizat, aceasta va fi abandonată în favoarea amenajării Mănăstirii Cotroceni. Ultima reședință a prințului Barbu Știrbey s-a aflat pe proprietatea din Nisa, achi­ziționată în 1863 de la contele Orestis.

Barbu D. Știrbey și soția sa, Elisabeta Cantacuzino-Pașcanu sunt posesorii unei averi funciare importante, primită de la familiile lor, Știrbey, Bibescu și Brâncoveanu. Ei se vor îngriji de păstrarea și extinderea acestui patrimoniu, dar și de împărțirea echitabilă între urmași. Loviți de moartea timpurie a trei dintre copii, Grigore, Ecaterina și Elena, vor recupera zestrea fetelor și vor re-împărți moșiile în mai multe ocazii.

Stabilirea definitivă în Franța a prințului George B. Știrbey (1828-1925), cel care preia drepturile primului născut, urmată de cedarea drepturilor sale în 1878, reconfigurează posesia proprietăților. Prințul Alexandru B. Știrbey (1837-1895), al treilea fiu al domnitorului, va deține cea mai mare parte a averii părintești, sporită cu alte trei moșii moldovenești, din zestrea soției sale, Maria Ghica-Comănești. Fratele său mai mic, prințul Dimitrie B. Știrbey (1841-1913), se stabilește în țară către sfârșitul secolului al XIX-lea, administrând și el două moșii, Câmpina și Pietroșani, patronând Așezămintele Brâncovenești și rectitorind Biserica Sf. Treime din Craiova.

Povestea caselor domnițelor Fenareta, Alexandrina (Alina) și Eliza se dezvoltă prin prisma informațiilor disponibile în foile lor de zestre și din istoria proprietăților familiilor în care intră, prin căsătorie.

Următoarea generație, cea a nepoților și nepoatelor Știrbey, ne prilejuiește o prezentare a reședințelor bucureștene, dar și o călătorie prin țară, la diferite conace.

Conferința istoricului de artă drd. Oana Marinache va avea loc în Sala Scoarțelor din Palatul Mogoșoaia.

sâmbătă, 1 noiembrie 2014

Galeria arhitecților



Comunicat de presă 3
www.arhivadearhitectura.ro

 Design: Cristian Gache

Asociația Istoria Artei continuă dezvoltarea secțiunilor dedicate documentelor și planurilor în cadrul proiectului „Arhiva de Arhitectură 1830-1860”, www.arhivadearhitectura.ro, finanțat prin concurs de Administrația Fondului Cultural Național și Ordinul Arhitecților din România din taxa de timbru de arhitectură.
Proiectul „Arhiva de arhitectură 1830-1860” și-a propus să valorifice documente de arhivă, evidențiind activitatea arhitecților, inginerilor, conductorilor și grădinarilor, activi în Țara Românească în timpul primilor domni pământeni: Alexandru Ghica, Gheorghe Bibescu și Barbu Știrbey.
Galeria personalităților din domeniul tehnic a fost completată cu 35 de nume, marea majoritate de origine străină. Dacă bibliografia consemna înainte de 1834 activitatea lui Josef Hartl, Johann Freywald, Moritz von Ott, Conrad Schwenk și Josef Weltz, în perioada următoare sunt aduși în țară nenumărați specialiști pentru lucrările publice, o atenție deosebită fiind acordată realizării șoselelor și podurilor, pavării străzilor, refacerii bisericilor, amenajărilor piețelor și grădinilor. Cea mai mare pondere o au experții austrieci și prusaci: Fensser, Montbach, Meyer, Hefft, Hoffmann, Engelbrecher, Wolsch; alți doi arhitecți, Onderka și Beniș, știm că proveneau din teritoriile cehe, iar Lipizer și Wahlstein proveneau din Croația aflată și ea în componența Imperiului Austriac.
Din lumea franceză sunt atestate numele lui Sanejouand, Villacrose, Lalanne, Marsillon și Thillaye. Din Italia au fost aduși Balzano și Tabai, iar Burelly se născuse la București, într-o familie de italieni stabiliți aici pe vremea lui Vodă Caragea.
Secțiunea dedicată documentelor atestă diferite momente din activitatea Vorniciei, a Departamentului Lucrărilor Publice, a Sfatului Orășenesc, din activitatea principalilor arhitecți și ingineri, din realizarea unor importante clădiri publice precum Teatrul Național sau a grădinilor publice Cișmigiu și Kiseleff. O atenție deosebită am acordat-o și inventarelor palatelor domnești care ne prilejuiesc ocazia recuperării unor informații prețioase din punctul de vedere al decorațiilor interioare și a modului de viață.
Echipa proiectului: istoric de artă drd. Oana Marinache, istoric de artă dr. Cezara Mucenic, filolog dr. Ruxandra Lambru, arh. Raluca Zaharia, fotograf și grafician Cristian Gache, istoric Cezar Petre Buiumaci, istoric Alina Havreliuc, arh. dr. Adrian Crăciunescu
Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Muzeul Municipiului București, Institutul Central de Cercetare Științifică, Orașul lui Bucur, Bucureștii Vechi și Noi, Bucureștiul Meu Drag, Logotype, Idei Urbane, Analiza istorico-arhitecturală